Campionatul European de volei masculin: prezentarea tuturor celor 16 echipe. Avem și un antrenor român la turneul final: Gheorghe Crețu
De astăzi, 9 octombrie, și până duminica viitoare, 18 octombrie, în Bulgaria și Italia se desfășoară cea de-a 29-a ediție a Campionatului European de volei masculin. Cele 16 echipe calificate au fost împărțite în patru grupe de câte patru formații. În cele ce urmează voi încerca să vă prezint în mare cele 16 competitoare, ce înseamnă ele pentru voleiul european și mondial și cine sunt antrenorii lor. Fotografiile sunt cele de pe site-ul oficial al competiției, unele prezintă lotul lărgit.
Grupa A – Sofia (Bulgaria, Cehia, Germania, Olanda)
Bulgaria
Bulgaria, una dintre gazdele actualei competiții, este pentru a treia oară în istorie în această ipostază, după edițiile 1950 și 1981. Chiar dacă a fost o prezență constantă la Europene, Mondiale sau Europene, Bulgaria nu a cucerit nici un titlu european. Cea mai bună performanță a vecinilor de la sud de Dunăre rămâne argintul cucerit în 1951. Ei mai au patru medalii de bronz în palmares, ultima obținută în 2009, după o finală mică în care au învins Rusia. La ediția trecută a Europenelor au terminat pe locul 4. La Campionatele Mondiale, bulgarii au un argint și patru medalii de bronz. De asemenea, au un argint olimpic la Moscova, în 1980, competiție la care România a terminat pe locul 3. Cea mai recentă performanță a Bulgariei este ocuparea locului secund la Jocurile Europene de la Baku, din vară. Bulgaria ocupă locul 7 în lume și 4 în Europa, așa că speranțele gazdelor de a cuceri o nouă medalie continentală par mai justificate ca oricând. Mai ales că semifinalele și finala se vor juca la Sofia.
Antrenor: Plamen Konstantinov.
Intră pe canal →
Fost component al formației care în 2006 a cucerit bronzul la Campionatul Mondial, Plamen Konstantinov a fost numit în funcția de antrenor al Bulgariei în iulie 2014. Sub conducerea lui, cei supranumiți ”Leii” au ocupat locul 13 la Campionatul Mondial de anul trecut și au terminat pe doi la Jocurile Europene de la Baku. Înainte de a veni la conducerea naționalei, Konstantinov a condus echipele Ziraat Bankasi Ankara din Turcia și formațiile din Rusia Gazprom-Yugra Surgut și Guberniya Nizhniy Novgorod.
Urmărește pe Instagram →
Germania
Considerată a fi una dintre forțele continentului, Germania nu a cucerit nici o medalie la Europene, chiar dacă a organizat de trei ori competiția. Cel mai mare succes al naționalei e dat de aurul mondial din 1970 și de argintul olimpic cucerit în 1972, dar istoria recentă ne arată o formație a Germaniei reinventată. Locul 5 ocupat la Jocurile Olimpice de la Londra anunța parcă medalia istorică de bronz cucerită la Mondialul de anul trecut, din Polonia, prima după 44 de ani la Mondiale. Iar forma bună a nemților pare să continue, având în vedere că în vară ei au câștigat aurul la Jocurile Europene. În prezent, Germania e clasată pe locul 10 în lume și pe 6 în Europa.
Antrenor: Vital Heynen
Belgianul Vital Heynen a fost, înainte de a fi antrenor, un jucător de succes. În 2004 a fost cel mai valoros voleibalist din Belgia și, de asemenea, cel mai bun ridicător din Liga Campionilor. A jucat de 150 de ori în naționala Belgiei, experienșă care l-a ajutat și în activitatea de antrenor. Căci din postura de tehnician a câștigat cu Noliko Maaseik 5 titluri 5 Cupe ale Belgiei. Pare chir logic că a fost votat antrenorul belgian al anului de trei ori. În 2012 a preluat naționala Germaniei, ducând-o din bine în mai bine: locul 5 la Jocurile Olimpice și Liga Mondială din 2012, medalie de bronz la Mondialele de anul trecut și aur la Jocurile Europene din această vară. La începutul pregătirilor, numele lui a fost pe buzele tuturor iubitorilor voleiului, după ce și-a expus principiile de viață și de antrenor.
Cehia
Naționala Cehiei se află încă în căutarea gloriei de altădată, atunci când Cehoslovacia se lupta cu România și URSS pentru întâietatea continentală. Primii campioni europeni din istorie, titlu cucerit în 1948, la Roma, cehii au mai adăugat pe parcurs alte două trofee continentale, în 1955 și 1958. De asemenea, mai au patru medalii de argint. Dubli campioni mondiali, în 1956 și 1966, ei au mai pierdut de patru ori finalele. La Jocurile Olimpice, argintul din 1964 reprezintă cea mai mare performanță. De asemenea, mai au un bronz, în 1968. Din păcate, toate această istorie de aur e moștenită de la vechea Cehoslovacie, căci sub denumirea de Cehia, performanțele nu au mai putut fi repetate. Sub acest nume, cele mai bune performanțe au fost un loc 4 în Liga Mondială și un bronz în Liga Europeană. Acum, Cehia e clasată pe locul 27 în lume și 13 în Europa.
Antrenor: Zdenek Smejkal
Zdenek Smejkal a fost secundul naționalei Cehiei în 2012 și 2013 înainte de a prelua frâiele naționale. Smejkal este, de asemenea, și antrenorul echipei de club VK Ostrava, din Cehia, iar înainte a condus pe VK Kladno. A fost campion al Cehiei în 2013, cu Ostrava, și în 2010, cu Kladno. În calitate de jucător, Smejkal a evoluat pentru echipele de club Dukla Trencin și Nymburk, din Cehia, înaintea de a petrece 7 ani în Austria ca jucător și antrenor.
Olanda
Înființată în 1947, Federația Olandeză de Volei a obținut primele rezultate abia la finalul anilor 80. Schimbarea majoră a fost realizată în momentul în care la cârma primei reprezentative a fost numit antrenor Arie Selinger, în 1987. După un bronz istoric cucerit în 1989 – prima medalie din istoria voleiului masculin olandez – totul s-a modificat în gândirea și stilul de pregătire al jucătorilor acestei echipe. Totul a culminat cu medaliile de aur cucerite în 1996 la Jocurile olimpice și în Liga Mondială. Medaliile de argint cucerite apoi la Liga Mondială 1990, Jocurile Olimpice 1992, Campionatul Mondial 1994, Cupa Mondială din 1995 și Campionatele Eurpene din 1993 și 1995 au fost o continuare firească și o confirmare că a apărut o nouă forță în voleiul mondial și european. Perioada de aur a voleiului olandez s-a încheiat cu o altă medalie de aur, cucerită în 1997, la Campionatul European. Acum, Olanda ocupă locul 25 în lume și 14 în Europa, doar o minune putând face ca formația să prindă un loc în turneul de calificare la Jocurile Olimpice.
Antrenor: Gido Vermeulen
Născut în Amsterdam, Gido Vermeulen a preluat prima reprezentativă masculină a Olandei în 2014, după ce până atunci condusese naționalele feminine ale Spaniei (2008-2012) și Olandei (din 2012). Fost antrenor al naționalei de juniori timp de 5 ani, echipă cu care a și cucerit argintul la Europenele din 2004, Vermeulen a mai condus echipe de club din Olanda, Italia și Spania.
Grupa B – Torino (Italia, Franța, Estonia, Croația)
Italia
Franța
Estonia

Nationala Estoniei e condusă de antrenorul roman Gheorghe Cretu (al doilea din randul de sus, de la stanga la dreapta)
Croația
Grupa C – Varna (Belgia, Polonia, Slovenia, Belarus)
Belgia
Polonia
Slovenia
Slovenia se află la a șasea participare la un turneu final al Campionatului European, după cele din 2001, 2007, 2009, 2011 și 2013. Acum doi ani, slovenii au terminat pe locul 13. Dar cele mai bune performanțe ale slovenilor au fost obținute în 2001 și 2011, când au terminat pe poziția a noua. Anul acesta, slovenii au câștigat aurul în Liga Europeană, în grupă el învingând și naționala României. Anul viitor va aduce o nouă premieră pentru naționala Sloveniei: va juca în Liga Mondială. Slovenia este clasată pe locul 39 în lume și pe 11 în Europa.
Belarus
Grupa D – Burso Arsizio (Rusia, Serbia, Finlanda, Slovacia)
Rusia
Una dintre cele mai autorizate pretendente la titlul de campioană, Rusia vine la turneul final din postura de campioană olimpică și europeană. Primul titlu continental cucerit sub titulatura de Rusia a venit chiar la ediția trecută, acest rezultat fiind urmat de trei medalii de argint și 3 de bronz. Predecesoarea Rusiei în sport, URSS, cucerise 12 titluri europene de-a lungul timpului. În total, URSS și Rusia au cucerit de-a lungul timpului 4 titluri olimpice, 6 mondiale, 6 cupe mondiale, 3 ligi mondiale și o medalie de aur la Liga Europei, precum și numeroase medalii de argint și bronz. Rusia a cucerit în această vară bronzul la Jocurile Europene de la Baku și a încheiat luna trecută pe 4 în Cupa Mondială. Rusia e situată pe locul 2 în lume și 1 în Europa.
Antrenor: Vladimir Alekno
Numit pentru a treia oară la cârma naționalei Rusiei, Vladimir Alekno este cel care a avut numeroase succese la cârma echipei ruse: aurul olimpic din 2012, precum și primul loc la Cupa Mondială din 2011 și Liga Mondială din același an. De asemenea, a obținut bronzul în 2007 la Europene și în 2008 a Jocurile Olimpice și Liga Mondială. La nivel de club, Alekno a antrenat formația Zenit Kazan, cu care a cucerit numeroase titluri și cupe, dar și Liga Campionilor în 2012 și 2015. A mai antrenat și câștigat pe Dinamo Moscova și pe Tours.
Serbia
Serbia este, în mod tradițional, una dintre cele mai bune echipe din Europa, așa că așteptările sunt destul de mari în ceea ce-i privește pe jucători. Moștenitori ai palmaresului Iugoslaviei, campioană olimpică la Sydney, în 2000, Serbia este medaliată cu argint în 1998 și cu bronz în 2010 la Campionatele Mondiale. Sârbii vin la actuala ediție a Europenelor din postura de medaliați cu bronz, după ce în 2001 și 2011 au cucerit titlul. Serbia e situată acum pe locul 9 în lume și pe 2 în Europa.
Antrenor: Nikola Grbic
Nikola Grbic a fost numit în funcția de antrenor al Serbiei în februarie 2015, la doar 5 luni după ce și-a început cariera de antrenor, la formația italiană Sir Safety Perugia. Rezultatele s-au văzut imediat, Serbia cucerind argintul în Liga Mondială. Ca jucător, Nikola Grbic a fost unul dintre cei mai valoroși ridicători din lume. El a cucerit două medalii olimpice – un aur în 2000 și un bronz în 1996. De asemenea, a cucerit aurul la Europenele din 2001 și bronzul la Mondiale în 2010. În 2007 a primit titlul de cel mai bun jucător de volei din Europa, iar în 2013 a fost inclus în Hall of Fame.
Finlanda
Finlanda trece printr-o perioadă foarte bună. După ce anul trecut au participat după 32 de ani la Mondiale, terminând pe locul 9, acum așteptările nordicilor sunt foarte mari. Ocupanți ai locului 8 la Europenele de acum doi ani, finlandezii bifează a cincea prezență consecutivă la întrecerea continentală. Cea mai bună performanță a Finlandei e argintul cucerit la Liga Europeană în 2005. Finlanda e situată pe locul 19 în lume și pe 8 în Europa.
Antrenor: Tuomas Sammelvuo
Tuomas Sammelvuo a preluat naționala Finlandei în 2013 și a obținut o calificare isorică la Mondiale. Ca jucător, Sammelvuo a participat la patru Campionate Europene. A jucat de 296 de ori pentru naționala țării sale, cu care a terminat pe locul 4 la Europenele din 2007. A fost de patru ori ales jucătorul finlandez al anului, iar anul trecut a fost cel mai bun antrenor al anului.
Slovacia
Campioană în Liga Europei în 2008 și 2011 și ocupantă a locului 3, Slovacia vine aici decisă să producă surpriza. Cea mai bună performanță a slovacilor la Europene a fost ocuparea locului 5, în 2011. Acum doi ani, slovacii au terminat pe poziția a 11-a. Slovacia ocupă locul 32 în lume și 9 în Europa.
Antrenor: Alberto Giuliani
Italianul Alberto Giuliani și-a început cariera de antrenor în 1996, în Serie B1. Primul lui angajament cu o formație de primă ligă a venit în 2008, la Marmi Lanza Verona. Din 2009 în 2011 el a pregătit pe Bre Banca Lannutti Cuneo, câștigînd toate trofeele pe plan intern și Cupa CEV. Din 2011 în 2015 el a antrenat pe Cucine Lube Banca Marche Macerata, cu care a cucerit două titluri și două supercupe. Din acest sezon va pregăti pe LPR Piacenza. turneul final al acestui European e prima lui experiență ca selecționer.















